Barbatul visurilor mele trebuia sa fie bucatar, doar pentru ca nu stiam drumul pana in bucatarie. Dar regulile sunt facute pentru a fi incalcate, de aceea la un moment dat, a trebuit sa inlocuiesc cartile de economie cu cele de bucate, iar creioanele cu sortul. Lucrurile nu au stat chiar pe roze,am spalat chiar carnea din mancarea de mazare, doar pentru ca nu imi placea gustul ei, am prajit-o si am pus-o la loc in oala. Stupid, asa-i? Oh, istorioare vesele pe atunci. Au trecut 5 ani de cand obisnuiesc sa ma joc cu ingredientele, dintre care ultimii 2 au fost luati mai in serios. Scrisul de retete in reviste de cuisine, pe site-uri de gatit, aparitia in diverse video-uri culinare cat si postarea de sute de retete pe propriul blog, m-au facut sa visez mai sus la un mic bistro cu aperitive si prajituri. Langa mare. Sau in mijlocul Londrei, cui ii pasa? Doar sa imi vad visul cu ochii m-ar facea fericita. Dar inainte, imi doresc o excursie in Florenta unde as putea invata tehnici si retete cu care nu as putea da gres. V-am mai spus ca ador bucataria italieneasca? Oh, o ador... dar cea frantuzeasca? Macaroons, ulalala... De asemenea, cateva lectii de gatit la vreo scoala culinara nu m-ar deranja.. visuri mari, vedeti? Inapoi in zilele noastre, mi-e dor de acele "cooking days" cu prietenii, unde ne distram de minune in bucataria mea neincapatoare, mancand numai bunataturi, bucurandu-ne de prietenia noastra. Acesta este motivul pentru care gatitul este atat de special pentru mine. Ce altceva poate aduce oamenii impreuna decat o reteta buna si dragostea pentru bucate? Pentru ca nimic nu alina un dor, ca ceva dulce din cuptor!
Retetele de pe blogul meu sunt facute cu pasiune, rabdare, tehnica si pun in toate dragoste. Chiar daca pare un cliseu, am observat ca de cate ori gatesc cu o atitudine pozitiva, imi iese reteta pana la ultima virgula. De asemenea, folosesc doar ingrediente de foarte buna calitate si cat mai proaspete cu putinta. Incerc sa ating cat mai multe arii culinare, dar predomina bucataria mediteraneana, cea frantuzeasca si evident, cea romaneasca. Nu in ultimul rand, subliniez calitatea fotografiilor de pe blog, fara de care orice fel culinar, oricat de nemaipomenit, nu ar satisface papilele gustative si pretentiile vizitatorilor. La final, cel mai important aspect asupra caruia nu fac nici-un compromis este comunicarea cu prietenii mei de pe blog, incepand de la redactarea cat mai detaliata a retetelor, pana la promptitudinea cu care raspund nelamuririlor de orice natura.
0 comentarii:
Post a Comment