Tagliatelle with bacon and pesto/Tagliatelle cu bacon, ciuperci si pesto

These are my husband's favourite pasta because of the pesto:) they are very easy to make if you have the sauce already made. You can buy some but I am telling you they won't taste as good as with a homemade pesto. Also, use some homemade pasta for a mega taste:)

¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬

Aceste paste au devenit preferatele sotului meu, evident ca din cauza pesto-ului:) sunt foarte usor de pregatit daca aveti sosul dinainte facut. Puteti cumpara daca nu aveti timp sa il preparati, dar va garantez ca sunt mult mai bune cu un pesto facut in casa. De asemenea, cu paste de casa este absolut delicioasa!

Homemade pasta/ Paste de casa

This is it, I just love this pasta, I'm never going to buy already made pasta, but of lack of time, but even then, I will make time! Why? Because homemade pasta are more delicious than anything else. They are so light, easy to make if you have patience and steel nerves to clean afterwards, tasty, healthy, what else do you need? Just go to work:) by the way, This recipe belongs to Jamie Oliver.
¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬¬

Gata, iubesc aceste paste, nu mai cumpar niciodata, decat in lipsa de timp, dar chiar si atunci, imi voi face timp! De ce? Pentru ca pastele homemade sunt mai delicioase decat orice altceva. Sunt atat de light, usor de facut daca aveti rabdare si nervi de otel sa curatati bucataria dupa, gustoase, sanatoase, ce mai vreti? Porniti la lucru:) Apropo, reteta o am de pe site-ul lui Jamie Oliver:)

Cornulete cu gem

Aceasta reteta imi aduce aminte de bunica si de vacantele petrecute la tara unde in fiecare duminica bunica ne pregatea cornulete sau gogosi. Din pacate, nu stiu reteta de la ea, dar am gasit-o pe un blog foarte fain. Recunosc ca am cautat o reteta sa imi satisfaca papilele gustative si vizuale; unele aveau cam putine ingrediente sa risc, altele pareau un pic ciudatele, sau nu aveau poze atractive. Pana am dat de o reteta foarte buna, sunt foarte incantata de cum mi-au iesit. Le-as fi facut mai mici dar chiar nu aveam chef;)) puneti ce gem va place, eu am folosit de visine preferatul meu, de gutui home made de mama ambele si unul de zmeura cumparat. Atat timp cat gemul este scurs bine dinainte, folositi ce doriti. Eu nu am avut timp de asta si mi s-a scurs in tava. Dar nu-i bai, sunt absolut delicioase!

Ciorba de perisoare/Meatball sour soup

Pe primul loc in topul ciorbelor care imi plac se afla ciorbita de perisoare, asa cum o face mama. Este absolut delicioasa dar stiu ca oricat m-as chinui, niciodata nu o sa iasa gustul deosebit pe care il stiu din copilarie. De aceea, m-am adaptat si sper ca pe viitor, copiii mei sa se obisnuiasca cu stilul meu si sa spuna ca nicaieri nu-i ca acasa;) dar mai este pana atunci, deci, cum spuneam: iubesc ciorbita aceasta! In sfarsit, perisoare perfecte, nici prea tari, nici sfaramate, am adaugat putin gris la indicatiile mamei, in rest le-am lasat asa cum le face Antonina si careia ii multumesc pentru minunata reteta. 

Am pus si putine rosii si nu am mai dres-o cu ou, pentru ca mi s-a parut carnea un pic cam grasa, dar voi puteti face asa, sigur va iesi la fel de buna. De asemenea, gustati carnea inainte de a face perisoarele, ale mele nu sunt asa sarate si parca un pic acolo ar mai fi mers, dar data viitoare care sigur va fi cat de curand. Serviti-o cu smantana si ardei iute, sau fara nimic altceva, dupa gusturi. 

Tea party

Emily's cupcakes a avut o initiativa foarte frumoasa pentru aceasta luna, si anume organizarea unui tea party. Ce poate fi mai frumos decat ceaiul de la ora cinci, servit cu veselie, impreuna cu 3-4 prietene, la o mica sueta? Datele problemei se pot adapta in functie de contextul fiecareia. Ceaiul poate deveni, fara mari pretentii, cafeaua sau cappuccino; cele 3-4 prietene pot fi sau nu imaginare; iar mica sueta se poate transforma intr-o meditatie profunda. Dar cu ce servim ceaiul? S-au scris zeci de carti pe tema asta (desi nu detin nici una pana in prezent), mii de posturi pe bloguri si siteuri de cuisine despre retete care mai de care mai apetisante si musai sa fie pe masa cu dulceturi si fineturi.

Incepem cu ceasca de ceai, evident. Cred ca de la sanul mamii am tras ceai, nu lapte, pentru ca de cand ma stiu, cu cana de ceai in brate am fost. Pentru el am bagat-o pe sormea in spital, oparind-o dupa o batalie apriga pentru cea mai frumoasa cana cu ceai. In fiecare dimineata era traditie: puneam ceainicul pe foc, cateva frunze de tei, lasam sa dea in clocot, strecuram, puneam zahar si beam. Cam asta a fost si primul preparat din cariera mea de bucataras. 

Mie imi plac ceaiurile naturale, din teii matusii mele in care ma cataram cand eram mica (si nu prea) si in care imi juleam genunchii (pentru a mia oara). Apoi, ador ceaiul de sunatoare sau menta (fara zahar), cand sunt bolnava face minuni. Pe locul trei se afla ceaiul de fructe de padure dupa care tot alerg in cautarea celui mai bun brand. Ba e prea acru, ba prea fad, ba prea intens, ba combinatii ciudate, uhh.... cu toate astea, nu exista data in care sa nu merg prin supermarket sau prin magazine cu specific si sa nu ma uit (si sa cumpar) o noua aparitie, poate poate, m-o nimeri si pe mine. 

Nu imi plac ceaiurile verzi, negre, de-te-miri-ce ierburi, or fi ele sanatoase dar imi par cam dubioase;)) cel putin organismul meu intoxicat de atata tei-sunatoare-ceai rosu, nu vrea si pace, sa incerce si altceva. Il las, nu imi bat capul cu experimente. L-am batut destul saptamana asta cu cautatul recuzitei pentru tea party. Am vazut cescute, ceainice, decoratiuni absolut superbe si desi suntem in plin sezon de reduceri, preturile acestora se incapatanau sa atinga cotele cele mai de sus ale absurditatii. Cu dezamagire, m-am bazat tot pe vechile mele achizitionari. Dar ce conteaza, noi sa ne simtim bine.

Ca veni vorba de simtit bine, hai sa intram in paine. La propriu. Am auzit ca tea party fara sandwich cu castraveti nu exista, asadar am purces in pregatirea acestuia. Am ramas impresionata de cum te trezeste din atipire (dupa atata ceai), aceasta datorita puterii usturoiului, ca doar stim ca, pe langa faptul ca alunga vampirii, alunga si boala. Si sigur va veti imbolnavi dupa atatea dulciuri cate urmeaza. Reteta o gasiti dand click pe poza de mai jos. 

V-am mai spus ca sunt total innebunita dupa fructe de mare? In luna de miere am mancat NUMAI creveti, calamari si alte 'oratanii' de genul marin. Asadar, petrecere fara fructe de mare nu se poate (in ograda mea), de aceea va propun aceasta chifla cu creveti. Este D-E-M-E-N-T-I-A-L-A si nu spun asta doar pentru ca suna cool si avangardist, ci pentru ca am avut o revelatie astazi cand am gustat pentru prima oara si mi s-au deschis noi orizonturi, deja vedeam acest rulou cum troneaza in vitrina bistro-ului meu imaginar. Toata savoarea o da sosul de unt cu vin si telina verde. Va rog sa nu ma credeti pe cuvant ci sa il incercati, dureaza mai putin de 7 minute sa il faceti si apoi astept felicitarile si comenzile (dupa caz). Click pe imagine pentru a da cu ochii de cea mai interesanta combinatie pe care ati vazut-o vreodata.

Ideea principala la un tea party nu e sa pleci acasa rostogolindu-te, ca dupa o nunta, ci sa gusti tot felul de delicatese, care mai de care mai impresionante gustativ si vizual. Ajungem deci in zona deserturilor, pentru care este recunoscut acest tip de petrecere. Am pregatit pentru voi bomboane de ciocolata cu crema de banane (si putin lichior pentru ca voie buna sa se mentina:-]). Recunosc ca mi-a dat batai de cap inca de la Craciun cand am pregatit prima oara aceasta reteta. Exagerat de delicioase, un hit al iernii, pentru care s-au batut mesenii din moment ce am pregatit doar 14 bucati (asa de proba). Cu indemanare, rabdare (si viteza in acelasi timp), dioptrii bune pentru citit pana la capat reteta si ingrediente de cea mai buna calitate, nu aveti cum sa dati gres. Sunt foarte, foarte gustoase, va pot spune asta cele cateva persoane care au apucat sa se delecteze cu ele.

Si pentru ca tea party fara briose nu am vazut, am dat peste aceasta reteta minunata, fara de care nu m-as fi putut juca cu focul. Oh, cat am cautat o torta de bucatarie, apoi un butoias cu gaz, pentru ca in final sa caramelizez bezeaua, asa cum vazusem in seria Top Chef. Sa ma fi vazut cu pistolul in brate, alergand dupa cele mai bune unghiuri ale brioselor pentru a le innegri de ciuda. N-au avut scapare dar au iesit mai frumoase ca miresele in straie de sarbatoare. Le-am pus fustite colorate in doua straturi pentru un plus de volum (coafate erau deja) si le-am scos la promenada. Le puteti admira mai jos.

Cum orice lucru bun are si-un sfarsit, tocmai pentru a-l aprecia si mai mult, inchei acest tea party intr-o nota la fel de pozitiva precum au fost cele doua ore de sueta: live, laugh, love - Laugh as much as you breath and love as long as you live.

Cocoa muffins with meringue frosting/ Briose cu cacao si bezea

I love love love these muffins. They are so moist, creamy and goes perfectly with the white meringue frosting. Next time I'm going to put some lemon juice in it, just to give it a kick;) You should try it most definitely! I found it here.

Iubesc aceste briose, cu siguranta! Sunt atat de fragede, cremoase, iar combinatia cu bezeaua este perfecta. Data viitoare voi folosi un pic de zeama de lamaie in crema pentru a ii da un impuls;) Trebuie sa incercati reteta aceasta! 

Bomboane de ciocolata cu crema de banane

Am petrecut cateva zile cautand reteta perfecta de bomboane de ciocolata. Nu asa multe pe cat am sperat, unele prea simple, altele prea elaborate. Pana cand una dintre ele mi-a clipit mai deosebit. O reteta foarte simpla, cu putine ingrediente, dar la care trebuie sa acordati atentie la 3 lucruri: folositi doar cea mai buna ciocolata neagra pe care o gasiti, altfel bomboanele voastre vor fi cel putin mediocre; respectati TOTI pasii cu extra-extra-extra atentie si fiti pregatiti pentru haosul din bucatarie, ciocolata face asta, oameni buni; aveti nevoie de o pensula de silicon de o circumferinta mica, spalati-o dupa fiecare data in apa fierbinte. De asemenea, mai aveti nevoie de o forma din silicon pentru bonboane si de un termometru (optional). Forma de silicon am cumparat-o din Londra, dar am descoperit-o si pe un site din tara unde puteti comanda.

 Dupa toate acestea, veti impresiona pe toata lumea cu aceste bomboane minunate, facandu-i pe cei din jur sa se intrebe daca chiar voi le-ati facut sau le-ati cumparat dintr-o ciocolaterie. 

Shrimp rolls/ Rulouri cu creveti

I am personally in love with this shrimp roll. It has flavour, spice, texture and its an elegant sandwich for a tea party or whenever you feel like it. I also love the celery, it brings so much depth to this roll, I just had to eat 4 of them to be convinced I'll put in my favourite recipes book!

Gata, m-am indragostit de acest rulou de creveti. Este deosebit de delicios, elegant pentru un tea party sau oricand aveti chef. Telina verde ii da un gust aparte, am mancat 4 chifle cu creveti, convingandu-ma ca merita trecut in caietul cu retete favorite! Reteta in romana in josul paginii.

Cucumber tea sandwich/ Sandvis cu castraveti

Never had a tea party before. What pops in my mind are cakes, cookies, tea obviously but if you are really hungry, are there such things as tea party sandwiches? A quick Google search and found this cucumber tea sandwich, they say it's quintessential for a tea party. No tea party without them so I didn't want my party to lack such a star. Thinking about cucumbers there's a lack of taste that comes trough my thoughts but no sir, not this sandwich! All the garlic and lemon flavour will make you raise that pinky and make you wanna have tea parties every week. 

Sandwich pentru tea party? Nu mai auzisem pana acum, dar cu ajutorul Google'ului am gasit aceasta reteta, esentiala unui astfel de eveniment. Cel putin asa se spune. Castravetele pentru mine este un pic cam fad, dar nu si aceasta reteta! Usturoiul si zeama de lamaie te trezesc imediat daca te-a luat toropeala de la atata ceai. Yummi! Reteta in romana in josul paginii.

Praz cu masline

Am crescut cu acest fel de mancare si atat de mult imi place, incat mare mi-a fost mirarea cand sotul meu nu auzise de asa ceva. Nu stiu din ce parte a tarii provine prazul cu masline, dar vad ca in Ardeal nu e foarte popular. Asta dupa spusele lui, trebuie sa mai verific:) in orice caz, i-a placut foarte mult si nu avea de ce sa nu fie asa, este o mancare gustoasa, satioasa, care umple bucataria de un miros specific. Daca nu va place mancarea prea acrisoara, puteti sa puneti doar jumatate din lamaie. Reteta am luat-o de aici, multumesc!

Why cooking?

My dream man was a chef, just because I didn't use to know the way to the kitchen. But rules are made to be broken, as they say, so at one point I had to replace economic books with cooking books and pens with aprons. 

Things have been hard, I used to wash the meat from a peas stew I was trying to make, just because I didn't like the taste of it, fry it and then put it back in the pan. Silly, right? 

Oh, funny stories back then. 5 years have past since playing with food, the last 2 years though in a more serious way. Writing recipes for some cooking magazines, cooking websites and appearing in a video cooking for a prestigious magazine in Romania, posting hundreds of recipes on my blog, they all have made me dream of a small bistro with appetisers and cakes. By the sea. Or in the middle of London, who cares? Just to see it come true it would make me so happy. 

But first, I wish I can take that trip in Florence where they can teach you some great techniques and recipes. Did I mention that I love Italian cuisine? Oh, but I adore it... what about French? Macaroons, ulalala... 

Also, attending a cooking school wouldn't mind... Big dreams, you see? Still, back to reality, I miss those cooking days with my friends, where we had so much fun playing in the kitchen, eating good stuff an enjoying our friendship. That is a true fact of why cooking is so special to me. 

What else can bring people together but a great recipe and the love for food? 'Cause nothin' says lovin' like something from the oven!

Ciuperci cu pui in sos de vin alb

Reteta aceasta am adaptat-o de la soacra mea. Sunt innebunita dupa ciuperci, dupa cum ati tot vazut din postarile mele:) am pus in plus piept de pui si un sos de vin alb, care fac din reteta aceasta un fel principal, potrivit pentru o zi friguroasa de iarna. Eu o voi pregati si vara, nu-i bai, la cat de delicioasa este!

Mazare cu piept de pui

Cat imi place mazarea... mai ales cum o face un unchi de-al meu, de as manca doar asta un an de zile si tot nu m-as satura. Din pacate nu am reteta de la el, o pazeste ca pe ochii din cap, dar tot o voi scoate intr-o zi:) intre timp, ne delectam cu aceasta reteta foarte delicioasa de pe blogul lui Teo, sarumana!
Am facut-o exact ca in reteta de mai sus, a iesit foarte buna, desi eu sunt pretentioasa tare la mancarea de mazare. Totusi, data viitoare o voi face putin mai zemoasa, imi place sa inmoi painea in mancare:) dar chiar si asa, va recomand din toata inima aceasta reteta. Eu am incercat foarte multe, dar sincer nu prea m-au atras. Cand am vazut-o pe aceasta fara morcovi, ardei, cum am vazut prin alte carti si siteuri am spus ca sigur e ceva ciudat, dar am riscat si bine am facut. Serviti-o cu o salata de vara cu otet balsamic si un pahar de vin alb. Merg de minune!

Chocolate crinkle cookies

Imi plac tare mult fursecurile si biscuitii, dar dintre toate deserturile pe care le fac, daca mananc 5% e bine. Asta ca sa lamurim intrebarea: de ce nu ma ingras la cate deserturi fac?;)) Cu toate acestea, biscuitii pe care ii vedeti mai sus sunt clar preferatii mei, daca am reusit performanta sa mananc 4 odata, la 5 minute dupa ce i-am scos din cuptor si inca 10 pe seara si a doua zi. Sunt foarte fragezi in mijloc si crocanti pe margini, asta daca repetati instructiunile si nu ii scoateti prea tarziu din cuptor. Au consistenta de brownies si cu cat ciocolata pe care o folositi e mai de calitate, cu atat gustul biscuitilor se va imbogati. Reteta am luat-o de pe goodfood si e the best there is!

Ciorba de porc cu fasole verde

Daca as putea sa mananc doar un singur fel toata viata ar fi ciorba, am fost invatata de mica la fiecare masa de pranz din fiecare zi ca ciorba este foarte importanta si la cum o facea mama, era chiar o nebunie sa refuzi. Recunosc, uneori imi incepeam micul dejun cu o farfurie de ciorba, dar sa nu mai spuneti la nimeni;)) Multa vreme m-am ferit de a le pregati pentru ca niciodata nu as putea ajunge la performanta mamei, fiind obisnuita cu un anumit gust, ca toti de altfel. Dar fiind la mii de kilometrii departare, a trebuit sa fac si ciorbe. La inceput nu imi ieseau, desi o tot sunam pe mama sa imi explice pas cu pas. Stiam ca timpul e cel mai bun ingredient, au trecut doi ani si tot exersand au inceput sa imi placa si ciorbele mele, slava Domnului! 

Astazi va recomand aceasta ciorbita foarte delicioasa, de pastai verzi. Am cautat retete dar toate erau fara carne si cu usturoi. Cum eu aveam alte planuri, am combinat ceea ce veti vedea mai jos rezultand intr-o ciorba  delicioasa foarte potrivita sezonului rece.

Gulas de vita

De cand am gustat preparatul acesta in Budapesta m-am indragostit complet. Am incercat anul trecut sa il fac dar nu am fost asa convinsa, asta pentru ca nu am avut rabdare sa las mancarea pe foc prea mult timp iar galustile le-am facut prea tari. Dar de data aceasta, cum nu aveam chef de invatat, am zis sa rascumpar timpul facand totusi ceva util, cum e aceasta tocana. Secretul este sa puneti putin zahar in sos, pentru a taia din aciditatea rosiilor si pentru a nu deveni amar, de asemenea, nu puneti foarte multe ierburi, eu am pus un mix italian pe care il aveam in casa cumparat, daca nu aveti asa ceva, puteti pune cimbru, oregano. Cu cat lasati mai mult pe foc cu atat devine mai delicios, eu am avut rabdare doar 4 ore si nu am completat cu apa, probabil as fi putut sa fac sosul mai lung, data viitoare, pentru ca sigur va veni foarte curand la cat de bun este! Galustile mi-au iesit, in sfarsit, desi aveam foarte multe emotii dupa rateul de data trecuta, deci aveti incredere in reteta aceasta:)