Am auzit de cafeneaua aceasta anul trecut cand ma pregateam sa merg in Venetia cu prietena mea, Kleo. Este deschisa constant din anul 1720, una dintre cele mai vechi cafenele din lume si cea mai veche din Italia. Se afla in Piazza San Marco, un loc deosebit, in care de fiecare data ma simt special.
Sambata trecuta am fost aici si cu sotul meu, prima oara amandoi in Venetia pentru cateva ore. Dupa ce cu chiu cu vai am ajuns in centru, facand fata valului de turisti veniti special pentru Paste, am decis sa ne rasfatam. Pentru ca doar de fitze ai putea intra in cafeneaua asta. Este deosebita, nimic de comentat, te face sa te simti contemporan cu toti artistii care au poposit acolo de sute de ani. Are mai multe incaperi cu un decor baroc, un aer de muzeu, chelneri imbracati in uniforme albe, mai imi lipsea o rochie cu corset si o palarie cu pene si totul era perfect.
Dar cum minunile nu tin prea mult, meniul te trezeste la realitate. De fapt, te tranteste. Cu preturile astronomice care sar si calul si parleazul si ce mai vreti voi. Dar pentru experienta (si nu obisnuinta), merita.
Ne-am asezat inauntru, desi au si afara mese foarte elegante si o mini orchestra care canta divin. Inauntru, pentru ca afara costa 6 euro de persoana pretul orchestrei. De parca nu o auzeam si asa.
Am comandat un pahar de vin rosu, un latte si un tiramisu. Au venit toate pe o tava de argint, impreuna cu o carafa de apa si chipsuri din partea casei.
M-au impresionat foarte tare tacamurile si ceainicele din argint, dintotdeauna mi-am dorit asa ceva, sper ca intr-o buna zi sa si am:)
Tiramisu a fost bun, poate nu chiar pe gustul meu pentru ca nu imi place sa simt gustul de mascarpone foarte intens, dar o prajtura fina cu ingrediente de calitate.
Totul te transpune intr-un alt secol, timpul curge mult mai lin, incepi sa observi chelnerii in frac, extrem de clasici, serviabili, clientii de la celelalte mese care par sa nu aiba nici-o grija si cand fentezi blitzurile turistilor care se apropie foarte tare de intrarea incaperii noastre pentru a captura o parte din frumusetea localului, trebuie sa mergi la toaleta. Surpriza, e cu plata;)) Adica, pe langa nota de plata magnifica, mai trebuie sa dai si la toaleta un euro, doi cat te tine portofelul. Nu este obligatoriu, dar o masuta este instalata ostentativ in fata toaletei, pe care se afla o farfurioara cu ceva monede si o tanti cu o privire agera. Eu evit privirea si nu contribui cu nimic. Ajung teafara inapoi si imi continui contemplarea.
Daca vreti sa va rasfatati o data in viata in Venetia, eu va recomand acest loc. Este o experienta unica, bine, pentru mine a fost a doua oara aici si m-as mai duce si a treia oara. Este costisitor, dar totul in Venetia este de 3 ori mai scump. Pana la urma, este una dintre cele mai vechi cafenele din lume si prefer sa fiu tratata regeste aici decat prost ca in alte parti.
No comments:
Post a Comment